Pentru cine / ce (mai) vinde UPC telefonie fixă în 2019?

În urmă cu două zile am semnat (electronic) un nou abonament la UPC. Pe cel vechi îl inchisesem undeva prin iarna, după câteva luni de la plecarea din țară. Nu m-am uitat pe site, ci am dat telefon (am fost informat că discuțiile sunt înregistrate), fiind ocupat cu altele.

În primul apel pe care l-am primit am cerut cel mai bun abonament UPC de internet pe care îl au. Am fost informat că este cel de 500MB, cu upload de 25MB (la 50 lei). “Nu există mai bun pentru persoane fizice în momentul de față“. În cel de-al doilea, am fost informat că voi primi și telefon fix de la UPC. N-am procesat ideea, pe mine mă interesa netul.

Mi-am adus aminte de asta astăzi, când m-a sunat cineva din echipa care va veni să instaleze (ajunge altă echipă, cea care trebuia să ajungă între 14 și 16 s-a poticnit cumva pe drum). Și m-am uitat pe site.

Sunt sigur că cei din call center nu au făcut decât să urmeze niște instrucțiuni de vânzări, însă întrebarea din titlu tot rămâne. În 2019, UPC îmi bagă pe gât o linie de telefonie fixă pe care nu am să o folosesc niciodată. Nu cunosc pe NIMENI care să aibă telefonie fixă acasă. Pe NIMENI.

Later edit: Echipa a fost un (super) băiat care m-a înțeles și nu și-a mai bătut capul și cu telefonul fix. 🙂

Later later edit: Aparent cunosc pe cineva care are telefon fix, insă e folosit pentru a găsi telefonul mobil prin casă. În rest, nimeni nu-l folosește. Decât spammerii care sună cu oferte comerciale.

O idee pentru imobiliare.ro

Pentru că l-am tot folosit și cineva a ascultat feedback-ul de acum ceva ani 🙂 , revin cu mică idee pentru imobiliare.ro, site / app, deoarece am o vagă bănuială că notificările pentru apartamentele care apar într-o căutare salvată de către viitorii chiriași le sunt trimise automat atât către app, cât și pe email.

Problema apare dacă utilizatorul are și aplicația instalată pe telefon, iar logica mea e simplă. Atât timp cât primesc notificarea pe telefon, mă gândesc că ar fi frumos să nu mai primesc și un email cu același lucru. E risipă de resurse în 2019 (cuantificabilă, gen, he he), ca să nu spun că e inutil pentru utilizator (acesta văzând deja proprietatea și este posibil să fi și sunat între timp).

Pentru că, sincer, este îndeajuns aplicația care îmi marchează frumos, cu roșu, noile apariții și-mi trimite și o notificare în buzunar / mână. De ce mă pui să șterg junk în fiecare zi? 🙂 În plus, dacă scapă din Others și-mi întră în Inbox (folosesc Gmail), notificările pot ajunge simultan. Nu ajută pe nimeni.

* Photo by Patrick Perkins on Unsplash

“La zi” cu cele mai importante evenimente din digital și media în 2018

Săptămâna trecută, Alex Ciucă1 și Golin2 au lansat Digital Recap 2019, a VIII-a ediție a unui proiect ce a crescut an de an și, iată, în absența articolelor de pe re:fresh și a re:cap-urilor lunare de final de an, a devenit singura sursă pentru astfel de informații.

Cum am avut câteva luni de lipsă motivată, pentru mine acest raport a fost gold. Pe lângă cele mai importante evenimente din digital și media din 2018, raportul conține și materiale despre e-commerce, influencer marketing, trends, campanii și tehnologie.

În cazul în care ești curios și ai o oră la dispoziție (eu am mai căutat și detalii pe Google pentru anumite subiecte*), folosește cu încredere butonul de download de mai jos pentru a fi redirectat către pagina oficială a Digital Recap.

[eckosc_button title=”Descarcă Digital Recap 2019″ icon=”fa-file-pdf-o” size=”standard” position=”inline” color=”#fa1b35″ rounded=”true” url=”https://www.digitalrecap.ro/” blank=”true”]

Chapeau bas, Alex, Golin!

Note de subsol:
1. Alex Ciucă – Managing Partner @ Superior Media. LinkedIn | Blog | Facebook
2. Golin – Agenție de PR. Despre.

* Notă: Poate că link-uri către diverse surse de încredere printre informațiile aferente fiecărei luni ar fi un feature bun pentru următoarele ediții ale Digital Recap. Promit să mă țin de treabă, if you catch my drift. 🙂

? Facebook’s 2017 Year In Review

[eckosc_quote quote=”Today we are announcing our 2017 Year in Review highlighting the top ways people came together on Facebook to support one another.” source=”Facebook’s 2017 Year In Review” url=”https://newsroom.fb.com/news/2017/12/facebooks-2017-year-in-review/” pull=”true”]

Facebook a publicat Facebook’s 2017 Year In Review, un articol dedicat celor mai importante evenimente sociale din 2017 din întreaga lume, așa cum au fost văzute și postate de către utilizatorii rețelei sociale. Găsiți mai jos un infografic cu acestea pus la dispoziția presei și bloggerilor de către Facebook.

Îmi aminteam totuși că Facebook’s Year In Review era, acum ceva ani, un microsite, nu doar un articol, mai mult pentru presă. Și am găsit și articolul din 2015 de pe refresh.ro care făcea referire la 2015 Year in Review, platformă ce a găzduit la vremea respectivă cele mai importante momente ale anului 2015, precum și câteva topuri pe care le puteți găsi aici, resursele fiind încă disponibile la URL-urile respective.

Cumva, cei de la Facebook au încetat să folosească formatul yearinreview.fb.com/200X/. Am recompus url-urile pentru 2006 și 2007, însă feedback-ul a fost de fiecare dată același:

2015 Facebook Year In Review
Oops! That page can’t be found.
It looks like nothing was found at this location.

Prin urmare, anul acesta au publicat doar un articol în Newsroom. Iată, mai jos, cele mai importante evenimente sociale din 2017 din întreaga lume, sub forma unui infografic. Sunt genul de evenimente la auzul cărora celebra vorbă faith in humanity restored pe care o tot auzim pe Facebook devine într-un banc ieftin spus de Vacanța mare.

Descarcă:
? Facebook’s 2017 Year In Review în format PDF
? Facebook’s 2017 Year In Review în format JPG

[eckosc_status_message title=”Pentru cititori” icon=”fa-user” type=”info” message=”Subiecte de discuție pentru zona de comentarii:
– Pe care dintre evenimentele din articol le-ai pris în desfășurare pe Facebook?
– Care crezi că ar fi fost evenimentele locale pe care le-ar fi pus Facebook în cadrul unui Infografic pentru România?

“]

Whitepaper: The Status of Programmatic Trading in CEEMEA

the-status-of-programmatic-trading-in-CEEMEA

Tailwind, parte a Thinkdigital Group, a publicat pe finalul anului trecut The Status of Programmatic Trading in CEEMEA. Documentul conține rezultatele unui studiu desfășurat în perioada iulie – septembrie 2015 prin intermediul unui chestionar la care au răspuns 186 de persoane, majoritatea deținând funcții de decizie în cadrul companiilor pe care le reprezintă.

The survey has been conducted within a 3 month period, from July 2015 to September 2015 , with the use of Online Questionnaires. The research objective was to capture the current status of Programmatic Trading by recording the strategic view of key market players across South Eastern, Central Eastern (excl. Russia) Europe & MENA.

A representative sample of stakeholders from both buyers and sellers, was asked to provide their valuable feedback by completing a 30-question survey covering topics such as: Adoption and Main Challenges, Opportunities and Key Market Trends, within the Programmatic Digital Ecosystem.

In total, 186 responses were recorded providing data on the status of Digital Advertising & Programmatic Trading in the region.The majority of the participants asked were senior executives from highly respective Brands, Media Agencies, Trading Desks, Publishers &, Sales Houses across the region such as: Ringer, Adaptive Media, Antenna TV, AdinTop, DMS, OMD, Carat, Mindshare, MEC, Cadreon, Unilever, Samsung, Mazda etc.

The Status of Programmatic Trading in CEEMEA poate fi descărcat gratuit, în format .pdf, de aici.

Ai ceva de adăugat la acest articol? Lasă, te rog, un comentariu.

Lansări: Orange Smart Home

smarthome-shutterstockOrange a lansat astăzi Orange Smart Home, o soluție cu ajutorul căreia îți poți monitoriza și controla casa prin intermediul unui dispozitiv mobil (telefon sau tableta – aplicație disponibilă pentru iOS și Android), sau de pe un calculator personal, prin intermediul unei platfome online.

De o casă înteligentă se vor bucura însă doar 50 de clienți Orange, care vor fi aleși în urma unei înscrieri pe care o pot face aici. Aceștia vor fi invitați să ofere constant feedback-ul lor pe o platformă dedicată serviciului timp de două luni, după care vom avea parte și de lansarea comercială a produsului.

Smart move, Orange!

Soluția Orange Smart Home include 6 tipuri de senzori – senzor de fum, senzor de mișcare, senzor de inundație, senzor pentru ușă / fereastră, priză inteligentă și cameră Wi-Fi – conectați la un dispozitiv central. Toate aceste dispozitive sunt fără fir și sunt uşor de instalat.

Supravegherea și controlarea de la distanță a locuinței se vor putea face pe telefon sau tabletă, prin aplicația Orange Smart Home, sau pe PC, prin intermediul unei platforme online. În funcție de propriile nevoi, clienții vor putea programa echipamentele pentru diferite acțiuni și scenarii. De exemplu, utilizatorii vor putea alege ca la activarea senzorului de mișcare să primească alerte prin SMS sau e-mail, dar și să se declanșeze înregistrarea video, cu ajutorul camerei Wi-Fi.

Mai multe detalii găsiți orange.ro/smarthome.

♫ mood – Right Thing (Andrea Remix)
♥ foto – shutterstock.com

O idee pentru imobiliare.ro sau oricare alt site cu anunțuri imobiliare: funcția HIDE

Atunci când te muți (București), din cele câteva siteuri de anunțuri îți rămân două: imobiliare.ro (+ aplicația pentru mobile) și anuntul.ro. Dacă despre anuntul.ro nu am o părere prea bună (îmi poate spune cineva logica pentru anuntulvideo.ro?), imobiliare.ro e singura variantă decentă pentru a căuta un loc pe care să-l numești acasa.

inchirieri-couple-apartament-mutare-shutterstock

În piață am găsit două tipuri de proprietari. Cei care sunt blocați undeva acum 30 de ani ca mentalitate și mobila care l-a cunoscut și pe Carol I și pe care te obligă să o ții în casă, și cei care au bun gust, însă le e frică de chiriașii care le-ar putea distruge bunurile.

Iar în toată nebunia asta, agențiile nu prea mai știu de capul lor.

Probleme? Trei.

– găsești același anunț de 2-3 ori. din partea proprietarului, însă și de la vreo două agenții care l-au contactat pentru a-l reprezenta. prețurile diferă, agentul te informează că e deja negociat, deși la cealalta agenție e mai ieftin cu 20-50 de euro.

– sunt apartamente care nu-ți plac și nu-ți vor plăcea vreodată. parte dintre anunțuri sunt repostate în fiecare zi. Iar dacă nu te-ai plictisit de baia cu băiețelul-statuie pe umerii căruia tronează o chiuvetă, ai mari șanse să o găsești și a doua zi.

– anumite anunțuri au fotografii de la ultima închiriere. Cel puțin un an. Nu vreți să știti cum arăta un apartament la Unirii, după un an în care au locuit 2 tineri studenți. Atât noi cât și agentul ne-am pierdut 60 de minute din viață.

Soluție?

Posibilitatea de a ascunde anunțurile cu apartamentele care nu te interesează. Bănuiesc că se pot face algoritmi care să recunoască aceeași fotografie postată în 3 anunțuri, iar anunțurile să fie încadrate în aceeași lista de locuințe pe care nu vrei să le mai vezi niciodată.

Astfel, ca site de anunțuri imobiliare ai posibilitatea de a împușca doi iepuri cu un singur glonț.

1. Filtre fără spam

Utilizatorul siteului va putea urmări un filtru salvat fără să fie nevoie să își facă liste cu ce i-a plăcut. Pur și simplu elimină mizeriile postate, iar, a doua zi, îi vor apărea doar anunțurile cu adevărat noi.

2. Educație prin statistică

Când vezi ca 200 de inși ți-au dat hide la mizeria de apartament chiar dacă este situat în Victoriei, are 4 camere la 100m2, iar chiria este 350 de euro pe lună, ai putea, ca și proprietar, să-ți pui ceva întrebări referitoare la mobilă. Poate-l închiriezi gol. Mai ales că la ultimele 3 vizionări TOTI ți-au spus că mobila e din cretacic și nu valorează nici 100 euro pe olx.ro.

Restul întrebărilor ar trebui să și le orienteze câtre suprafață vs. locație vs. preț. De ce să te inghesui într-un apartament de 50m2, chiar și mobilat lux :-), când, la 300m distanță găsești un altul de 80m2, la același preț sau chiar mai ieftin?

♫ mood – Forever Young & Halo Medley
♥ foto – shutterstock.com

Ai o idee de proiect online? Esti asteptat la Startup Weekend Cluj 2015!

Cea de-a patra editie a Startup Weekend Cluj, eveniment ce face parte dintr-o retea globala care reuneste antreprenori pasionati de mediul online si idei de proiecte, va avea loc anul acesta in perioada 24 – 26 aprilie.

All Startup Weekend events follow the same basic model: anyone is welcome to pitch their startup idea and receive feedback from their peers. Teams organically form around the top ideas (as determined by popular vote) and then it’s a 54 hour frenzy of business model creation, coding, designing, and market validation. The weekends culminate with presentations in front of local entrepreneurial leaders with another opportunity for critical feedback.

Whether entrepreneurs found companies, find a cofounder, meet someone new, or learn a skill far outside their usual 9-to-5, everyone is guaranteed to leave the event better prepared to navigate the chaotic but fun world of startups.

Lista mentorilor este disponibila aici, iar pentru inscrieri va trebui sa accesati aceasta pagina. Si sa nu uitam si pagina de Facebook. 🙂 Succes!

(P) 15 ani de Danone, 5 ani de online

Danone a implinit anul acesta 15 ani de cand a preluat, modernizat si salvat de la disparitie fosta fabrica Miorita Colentina, intrand astfel pe piata din Romania, drum care, incepand cu 2009, s-a intersectat si a crescut impreuna cu onlineul.

Recent, am avut posibilitatea de a trece in revista istoria companiei in Romania si campaniile pe care Danone le-a desfasurat in onlineul romanesc, ori cele care au avut o componenta online, fie ca vorbim despre campanii educative (ai vazut Un iaurt pe zi?), ori de brand.

Iata o scurta lista a celor mai importante dintre ele:

2009 – Descopera femeia Activia

Campania a fost centrata pe o provocare de viata sanatoasa, cu componente de sport si nutritie, pe baza unui jurnal online tinut timp de 6 sapatamani. Finalistele au fost filmate si si-au spus povestea la TV.

2011-2012 – Cremosso – alege-ti aroma preferata

Ca parte dintr-o campanie mai mare in care consumatorii aveau puterea de a alege varianta de iaurt care va ramane la raft, #BlogJuan, campanie implementata de Standout, a castigat primul loc la Webstock, sectiunea Blogging Campaigns.

2011-2013 – Nutriday

Nutriday iti da idei, 1 iaurt plin de idei si Cea mai mare colectie de retete cu iaurt sunt 3 campanii care au avut ca obiectiv redescoperirea iaurtului si s-au finalizat cu strangerea a peste 1400 de retete care includ iaurt de la consumatori.

2012-2014 – Best of Activia

Lansare Activia fructe (2012) – un mix intre campanie offline, pornind de la branduirea statiei de metrou Victoria, si o aplicatie online in care utilizatorii puteau scrie propuneri de mesaje pentru a tine colegii departe de iaurtul Activia cu fructe din frigider.

Cele mai bune mesaje, conform voturilor primite pe baza de QR code, erau imprimate si expuse in statia de metrou. Semnatarul celui mai votat mesaj primea iaurt pentru tot biroul. 450 de mesaje inregistrate si peste 200.000 utilizatori atinsi

2014 – Anul schimbarii – campanie care a avut-o pe Shakira imagine de brand la nivel international si pe Mihaela Radulescu purtatoare a mesajului pro-sanatate si stare de bine pentru romance.

Campania cu Mihaela a avut o componenta de online puternica, centrata pe provocarea de a testa atat produsul, cat si un mod de viata si de alimentatie sanatos, in care s-au inrolat 4000 de consumatoare.

Aparte de comunicarile de brand si educationale, am observat doua lucruri pe care Danone le-a urmarit inca de la inceput, intr-o industrie in care scandalurile alimentare au contribuit din plin la cresterea ingrijorarii consumatorului: comunitati si transparenta.

Iar alegerile acestea au facut ca Danone sa fie una dintre cele mai active companii in zona de blogging (mai tineti minte Obiceiuri sanatoase?), fiind implicata in diferite campanii de educare, inchizand online campanii 360, ori raspunzand tuturor informatiilor eronate despre produse.

Tot in aceeasi idee, s-a apropiat si de alte comunitati online, ori a creat unele, atat pe platfome proprii, cat si pe siteuri partenere, ori retele sociale. A creat forumuri pentru feedback (Activia 3 in 1 a aparut pe piata la sugestia consumatoarelor) si a deschis portile companiei (curajoasa idee!) catre consumatori, posibili parteneri si furnizori.

Unde s-a ajuns cu transparenta?

Recent, compania a instalat si o camera web pentru streaming online. Nu in Predeal, pe partie, ori in Vama Veche, sa ne facem sange rau vara, in cursul saptamanii, ci la receptia de lapte a fabricii, camera functionand intre 15:00 – 18:00, cand ajung in Bucuresti cisternele cu lapte!

Pe final, va semnalez (aviz pasionatilor de social media) campania care se desfasoara acum pe pagina de Facebook Danone, cu Vacuta Draguta 🙂 , campanie ce introduce noua formula simpla, cu doar 2 ingrediente (lapte si fermenti) pentru iaurturile albe Danone natural.

Ce s-a intamplat pana la urma cu cele 500 de hotspoturi wireless promise Romaniei de Ministerul Comunicatiilor in 2010?

bancnote-bani-euro-shutterstock

UPC Wi-Free mi-a adus aminte cum, in 2009, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale promitea instalarea a 240 de hotspoturi gratuite in tara pana la final de an, in cadrul unei actiuni care anunta prezenta a 500 de hotspot-uri pana la finalul lui 2010.

Primul hotspot a fost lansat in parcul Alexandru Ioan Cuza din capitala, cu cateva luni inainte de promisiunea de mai sus. Ca feedback, in octombrie 2009 centrul Botosaniului era conectat la internet.

Pe final de 2011, o stire de pe ProTV ne instiinta despre proasta gestionare a acestor hotspot-uri. Acest lucru se intampla la un an dupa ce Gabriel Sandu fusese demis din functia de ministru al MCSI.

Altfel, lunea trecuta, Gabriel Sandu a fost retinut in dosarul Microsoft, iar despre hotspoturi nu s-a mai auzit nimic de la stirea de pe ProTV.

Apropo, ati vazut siteul fostului ministru Gabriel Sandu (screenshot)? Destul de apocaliptic mesajul. “În acest moment, un singur lucru a mai rămas de spus: România, iartă-ne!”, scria fostul ministru, in decembrie 2012.

Cum banii au fost cheltuiti (hotspotul de la Romexpo, de exemplu, a spulberat 12.000 de euro dintr-un foc), intrebarile care se nasc sunt logice.

Mai gasim vreun hotspot functional? Daca nu, de ce? Cine a fost / este responsabil de buna lor functionare? Se vor mai putea utiliza vreodata?