You are sleeping with your client!

În urmă cu vreo 5 ani, în condițiile în care smartphone-ul devenea tot mai prezent în viața noastră, am scris un articol pentru o publicație internă a unei corporații al cărui titlu era ceva de genul “You are sleeping with your client”. Cum ai putea să spui altfel, când telefonul ajunge în fiecare seară pe noptieră, ori pe marginea patului?

Ca niciun alt device de până acum, telefonul mobil a devenit în ultimii ani o extensie a noastră. Pare ciudat? Poate, deși nici cei din Gen X nu fac rabat de la treaba asta. Președintele blocului în care locuiesc îmi scrie pe Whatsapp și e trecut de 75. Zilele trecute, în fața blocului, doi tip la vreo 70 🙂 discutau despre un telefon (cred că era un LG) și oferta de minute de la Vodafone. Iar exemple sunt lângă noi la tot pasul.

Cu siguranță situația este și amuzantă, când te gândești că sunt destui curajoși care se împotrivesc unui banal cip pe un card de sănătate (salut, Coaliția pentru Familie!), însă poartă în buzunar un telefon care face două lucrui: știe întotdeauna unde se află persoana respectivă și-i folosește datele personale de fiecare dată când accesează o rețea socială, de exemplu.

Cum vă știu devoratori de cifre și statistici, iată rezultatele unui studiu realizat de IPSOS pentru Huawei, studiu ce a vizat identificarea obiceiurilor de utilizare a smartphone-urilor în rândul consumatorilor din regiunea CEE Nordic, colectând date inclusiv din România. Iar una dintre concluzii este aceea că doar 6% dintre românii cu smartphone îl lasă la ora de culcare în afara dormitorului.

11% dorm cu el sub pernă, da? 🙂

Studiu: Românii adoptă tehnologia, dar termenii tehnici le produc confuzie

Samsung a realizat un studiu în 18 țări (inclusiv în România) și a analizat obiceiurile utilizatorilor atunci când vine vorba de tehnologie, iar rezultatele le puteți afla mai jos.

Un lucru este clar, utilizatorii români iubesc tehnologia! 61% dintre ei o utilizează mai mult decât o făceau acum doi ani, iar 58% dintre ei sunt încântați s-o folosească, însă terminologia îi face deseori să se simtă confuzi și nu le oferă o viziune clară asupra felului în care diferite dispozitive și servicii ar trebui să îi ajute.

Întrebați cât de bine cunosc noii termeni din tehnologie, 67% dintre români au declarat că pretind că înțeleg termenii sau frazele tehnice pe care, de fapt, nu le cunosc. Printre termenii pe care românii pretind cel mai des că îi înțeleg sunt Cloud (28%), Emoji (27%) și Streaming (25%).

Ca răspuns la studiu, Samsung Europa va crea un glosar accesibil, „The Plain Tech Guide”, pentru a explica ce înseamnă ultimii termeni apăruți și cum aceștia ne pot îmbunătăți viața.

Creșterea interesului pentru dispozitivele smart în rândul utilizatorilor români este vizibilă, tehnologia oferind în zilele noastre noi oportunități de comunicare, interacțiune și dezvoltare. În România, smartphone-urile sunt folosite zilnic de către cei mai mulți utilizatori, dar cele mai noi inovații, precum Internet of Things sau Cloud, încă produc confuzii în rândul acestora.

Ca un lider în tehnologie, Samsung se angajează nu doar să aducă cele mai noi inovații, ci și să faciliteze accesul consumatorilor la cât mai multe dintre oportunitățile pe care aceste produse le pot oferi.

Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics

Românii, la fel ca și europenii, sunt entuziasmați de tehnologiile noi. Cei mai mulți dintre ei (92,5%) au declarat că sunt entuziasmați de performanțele dispozitivelor pe care plănuiesc să le cumpere și mai mult de jumătate dintre ei (58%) de tehnologiile pe care le folosesc în prezent și de felul în care ele au evoluat de-a lungul ultimului deceniu.

Altfel, aplicațiile de navigație și hărți sunt cele pe care 26% dintre români le consideră că au un impact semnificativ în simplificarea vieții lor. Acestea au fost urmate de aplicațiile de tip calculator (22%) și aplicațiile pentru camere foto (13%).

Pentru mai multe informații, vizitați Samsung Newsroom.

Diferențele la cumpărături dintre online și offline nu sunt așa de mari cum par :-)

GfK a întrebat 23.000 de cumpărători din 23 de țări din Asia Pacific, America Latină, Europa, America de Nord și Orientul Mijlociu când a fost ultima dată când au hotărât dacă să achiziționeze ceva din online sau dintr-un magazin și care au fost factorii care au înclinat balanța în favoarea unui mediu sau al altuia.

Cei mai importanți factori luați în calcul în decizia cumpărătorilor de a face achiziția online mai degrabă decât din magazin sunt:
– banii economisiți (lider detașat, cu 55%),
– cumpărături mai ușor de realizat (28%),
– o mai bună selecție a produselor (26%) și
– cumpărături mai rapide (25%).

Cel de-al cincilea cel mai popular factor este împărțit în mod egal între cei care spun că au ales online-ul deoarece au obținut informații mai bune de acolo și cei care spun că l-au ales pentru că fac deja achiziții în mod obișnuit din online – unul din cinci cumpărători.

Un studiu asemănător realizat la nivelul țării noastre arată că top trei criterii la nivel global sunt esențiale și pentru români, dar în altă ordine: banii economisiți (52%), o mai bună varietate de produse (43%) și ușurința cumpărăturilor (37%).

Cu toate acestea, factorul principal care înclină balanța către decizia de a achiziționa din magazine este acela că oamenii pot vedea și testa produsele înainte de a le cumpăra (peste jumătate dintre cei chestionați) – nici o surpriză aici. Totuși, următoarele motive cele mai populare sunt mai interesante.

O treime au răspuns că preferă magazinele fizice deoarece este mai ușor să facă cumpărăturile de acolo – comparativ cu 28% care au ales același criteriu drept un avantaj al online-ulului. Al treilea motiv al cumpărătorilor în  alegerea magazinului este că pot returna produsele cu mai puține bătăi de cap (29%), urmat îndeaproape de rutină (28%). Al cincilea cel mai popular motiv se împarte în mod egal între obținerea unei mai bune informări și economisirea de bani (cu câte 22%).

În România, în linie cu rezultatele la nivel global, cei chestionați consideră un avantaj major al magazinelor fizice faptul că pot încerca produsele înainte de a le cumpăra (56%). Al doilea criteriu care contează și care nu apare în top 5 motive menționate de respondenții din alte țări este obținerea rapidă a produselor (51%), iar al treilea este rutina (30%).

James Llewellyn, director studii de shopper la GfK, comentează:

Aceste rezultate conduc la două concluzii importante. Prima este aceea că motivațiile care determină realizarea de cumpărături din magazin față de cele din online nu sunt atât de diferite pe cât ne așteptăm.

A doua concluzie este aceea că, pentru a reuși în viitor, retailerii trebuie să creeze o sinergie între online și offline, și nu neapărat diversitatea ofertei. În viitor vor fi mai puține dezbateri cu privire la online și la offline și ne vom concentra din nou pe chestiuni fundamentale: varietate, preț, accesibilitate și experiență, precum și felul în care împlinim și depășim așteptările cumpărătorilor în fiecare dintre ele și în toate.

Mai multe detalii privind tendințele de cumpărare la nivel internațional (varietate, preț, accesibilitate și experiență) sunt disponibile în raportul GfK Future of Retail găsiți aici.

Infografic: Care sunt cele mai iubite echipe de fotbal pe internet în România?

Cei de la TreeWorks au dat astăzi publicității un infografic cu rezultatele unei analize (folosind ZeList Industries și ZeList Monitor) ale celor 14 echipe de fotbal din Liga I, însă și cele 8 echipe care au rămas în cursă pentru trofeele Europa League şi UEFA Champions’ League.

Astfel, putem spune că cea mai populară echipă din România este FC Steaua Bucureşti, cu 1.8 miloane de fani pe Facebook, echivalentul a 21% din numărul total al utilizatorilor reţelei de socializare în România.

Când vine vorba de fotbalul din străinătate, Real Madrid are mai mulţi fani din România pe Facebook decât Dinamo Bucureşti. Din rândul semifinalistelor Europa League, Liverpool este cea mai apreciată echipă de către români, cu 185.000 de like-uri primite din ţara noastră, de două ori mai mult decât au strâns la un loc Şahtior Doneţk, Villareal şi Sevilla.

Și, deşi a fost eliminată din Liga Campionilor, FC Barcelona rămâne cea mai iubită echipă străină de fotbal din România. 740.000 de utilizatori de Facebook din ţara noastră sunt fani ai campioanei Spaniei.

Studiu: Ce fac românii pe smartphone?

Conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piață iSense Solutions, care a fost prezentat ieri la Mobifest, pentru tot mai mulți români telefonul a devenit una dintre principalele surse de informare.

92% dintre utilizatori accesează cel puțin o dată informații despre un produs înainte de a-l cumpăra și mai mult decât atât, 34% afirmă că fac achiziții săptămânal prin intermediul telefonului.

O altă cifră interesantă este legată de conținutul video, 82% dintre utilizatorii de smartphone declară că urmăresc videoclipuri pe telefoanele lor. Dintre aceștia, 66% preferă să le vadă pe site-urile online, iar 55% prin diferite aplicaţii precum Youtube, Facebook, Instagram, 9GAG şi Snapchat. Cele mai urmărite sunt clipurile muzicale (77%), urmate de cele funny (73%) şi de tutoriale (47%).

Care sunt activitățile pe care le au în timp ce folosesc telefonul?

• 68% se uită la televizor
• 60% mănâncă singuri
• 54% ascultă radio
• 51% navighează pe internetul de pe PC/laptop/tabletă
• 19% citesc o carte sau un ziar în format fizic

Cele mai comune utilizări ale telefonului, exceptând vorbitul şi trimisul sms-urilor, sunt accesarea site-urilor web (87% dintre deţinătorii de smartphone practică această activitate zilnic în 2016, faţă de 68% în 2014), a reţelelor sociale (85% în 2016 vs. 64% în 2014) şi a e-mailului (79%  în 2016 vs. 65% în 2014).

De asemenea, românii folosesc smartphone-ul pentru a vorbi pe chat, pentru a realiza şi edita poze, pentru a se juca sau pentru a asculta muzică.

Potrivit studiului, cei mai mulți dintre români (89%) utilizează smartphone-ul în special acasă, în mijloacele de  transport în comun (64%), pe drum (64%), în cafenele (58%), la restaurante (50%) și chiar la evenimente  sociale/  petreceri (43%).

Care este activitatea ta preferată atunci când vine vorba de utilizarea telefonului mobil?

Analiza pieței de digital din Moldova (2015)

Grupul de agentii de publicitate Vivaki Moldova a publicat o analiză a pieței de digital din Moldova pentru anul 2015. Aceasta include informații utile despre consumatorii de media – grupurile țintă, valoarea financiară a pieței, analiza concurenților și a jucătorilor care vând publicitate (websiteuri, canalele TV, radio etc.), dinamica inflațiilor, efectul sezonalității, și abordează toate mediile: Online, TV, Radio, OOH și Presă.

Iată câteva date:
• În Moldova sunt 2.12M utilizatori de internet cu vârste peste 15 ani;
• Piața de online a Moldovei este estimată la 1.4 mln. Euro;
• Rata de penetrare a internetului este de 71.2 % (vs. România – 56.3%);
• 50% dintre utilizatorii de internet au vârsta cuprinsă între 20-40 ani;
• 50% dintre utilizatori sunt interesați de știri;
• Peste 51% au o experiență de utilizare a internetului mai mult de 5 ani.

Mai multe detalii găsiți pe site-ul vivaki.md, analiza mai jos.

Moldova Digital Market Overview 2015 from Andrei Haret

Un studiu Gfk Global arată că un sfert dintre utilizatorii de internet consideră interacțiunile virtuale la fel de autentice ca pe cele reale

Astăzi, GfK a publicat rezultatele dintr-un studiu derulat în 22 de țări care arată că aproape un sfert dintre consumatorii online (23%) sunt de acord că interacțiunile virtuale cu oameni si locuri pot fi la fel de autentice ca atunci când te afli acolo în persoană. Doar 15% dintre cei chestionați nu sunt de acord cu această afirmație.

În ritmul acesta, în câțiva ani nu o să mai ieșim din casă.

Acordul cu afirmația că interacțiunile virtuale pot fi la fel de potrivite ca cele directe crește la cei cu vârstă cuprinsă în intervalele 20 – 29 de ani și 30 – 39 de ani, cu 28%, respectiv 27%. Aceasta îi poziționează confortabil înaintea adolescenților, care sunt următoarea generație cea mai “orientată spre lumea virtuală”, cu 22 de procente.

În mod așteptat, acordul cu această afirmație scade vertiginos în rândul generațiilor mai în vârstă. Unul din cinci (20%) dintre cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani nu sunt de acord că interacțiunile virtuale pot fi la fel de bune ca atunci când ești în contact direct cu o persoană, în comparație cu doar 15% care au votat opusul. Mulți dintre cei cu vârsta de peste 60 de ani nu sunt de acord – aproape o treime (27%), în timp ce doar unul din zece (11%) spun că sunt de acord.

Brazilia și Turcia se află în topul listei consumatorilor online care cred în autencitatea interacțiunilor virtuale, cu o treime (34%) în fiecare țară susținând acest lucru. Ele sunt urmate de Mexic (28%), China (27%) și Rusia (24%).

Celălalt capăt al scalei, al celor care nu sunt de acord că virtualul poate înlocui interacțiunile față în față, este condus de Germania, cu aproape o treime (32%) dintre consumatorii online. Aceasta este urmată de Suedia, la 29 de procente, de Cehia și Belgia care au rezultate strânse (26%) și Olanda și Marea Britanie la doar puțin sub un sfert (23%).

Studiu: Ad-Blocking în România 2016

Astăzi, IAB România a publicat studiul Adblocking în România, care arată atitudinea utilizatorilor de internet din România în ceea ce privește folosirea programelor de blocare a reclamelor online, motivele de instalare si intentia viitoare, precum și atitudinea acestora față de elementele specifice ale reclamelor online.

Studiul a fost realizat de Project Agora, în parteneriat cu Quantix, folosind tehnologia PageFair și a fost derulat în perioada oct.2015 – ian.2016, pe 80 dintre site-urile cu cel mai mare trafic din România (cf. SATI), coordonate la nivel de conținut și/sau publicitate de 7 dintre principalii publisheri si rețele (regii) online, membre ale IAB România.

Studiul poate fi descărcat de pe site-ul IAB România, iar cea mai bună opinie de până acum pe tema asta în România o puteți citi la Dragos Stanca. Iată, mai jos, câteva idei principale:

Iată câteva din cifrele obținute în urma studiului:

– procentul numărului de browsere care utilizează un program de blocare e pubicității pe internet este de 13,9%

– cei 13.9% care utilizează deja un ad-blocker sunt convinși că îl vor păstra, iar dintre cei care au auzit că există ad-blockere un procent semnificativ de 18% intenționează să activeze un astfel de program în curând.

– intenția de utilizare în viitor a unor programe de tip ad block este foarte ridicată: 96% dintre cei care au instalat un program de acest tip spun că vor continua să îl folosească.

– al doilea cel mai important motiv pentru instalarea ad-blocker-elor e reprezentat de vizionarea filmelor online, deși site-urile de acest tip care funcționează legal nu afișează publicitate

– gradul de toleranță pentru orice fel de reclamă intruzivă este extrem de scăzut, însă cele mai „tolerate” formate sunt cele de tip in-stream video (16% acceptă), retargeting (12.6% acceptă) si interstițial (12.1% acceptă).

– restul formatelor intruzive (expandabile, auto-play, floating) sunt respinse ferm de peste 90% dintre respondenți (utilizatori sau nu de adblocker).

– utilizatorii de ad-block admit că există beneficii clare asociate reclamelor pe Internet, cum ar fi informarea pe teme de interes pentru subiect sau privitoare la promoții.

Descarcă studiul Adblocking în România de pe site-ul IAB.

Infografic: Ce fac românii în timpul pauzelor publicitare de la TV?

Special pentru Digital Marketing Forum, eveniment ce se desfășoară astăzi și mâine în București, iSense Solutions a realizat un studiu despre obiceiurile romanilor in timpul pauzelor publicitare, iar agentia Silkweb a realizat, pe baza datelor furnizate, urmatorul infografic.

Facebook: Suntem 3.2 miliarde utilizatori de internet

Ceea ce înseamnă că au rămas 4.1 miliarde care nu au intrat vreodată online. Iar aici situația este destul de tristă. În țările în dezvoltare, două treimi din populația care nu are acces la internet nu înțelege ce este internetul. Iar 1 miliard sunt analfabeți.

Cifrele sunt extrase din raportul State of Connectivity 2015, publicat de Facebook, care are ca scop folosirea datelor pentru a identifica barierele pe care oamenii le au în ceea ce privește conectarea la internet și să comunice inițiative pentru a reduce / elimina aceste bariere.